Ediția din 2025 a cursei Milano-San Remo a fost una extrem de interesantă și plină de momente tensionate, în special datorită condițiilor meteo și a tacticii adoptate de cei mai buni cicliști ai momentului. Cursa a avut loc pe 22 martie 2025, iar atmosfera de la startul din Pavia a fost una electrizantă, cu mulți dintre cei mai buni rutieri ai lumii pregătiți să își testeze limitele pe unul dintre cele mai dificile trasee din ciclismul de clasice.
Un început dificil din cauza vremii
În dimineața cursei, vremea a fost umedă și rece, ceea ce a adăugat o dimensiune suplimentară de dificultate. Ploaia a făcut ca drumurile să fie alunecoase, iar echipele au fost nevoite să adopte strategii de protecție și precauție pe parcursul primelor ore ale cursei. Tadej Pogacar, cunoscut pentru abilitatea sa de a face față condițiilor grele, a fost unul dintre primii care a profit amplu de aceste condiții, stabilind ritmul pe pantele mai abrupte ale traseului.
Atacurile din prima parte a cursei
Pe măsură ce cursa se apropia de primele dificultăți majore, precum Cipressa, grupul principal de favoriți se micșora treptat. Pogacar, alături de Mathieu van der Poel și Filippo Ganna, au fost printre cei mai activi cicliști, forțând ritmul în diverse momente. Aproape toți cicliștii din grupul de elită au avut dificultăți pe urcările tehnice, dar Pogacar și Van der Poel au păstrat un avantaj constant.
Momentul decisiv – Poggio și finalul spectaculos
Ultima ascensiune din Milano-San Remo este întotdeauna cea mai crucială, iar în 2025 nu a fost o excepție. Pe urcarea Poggio, Tadej Pogacar a făcut un atac violent, sperând să desprindă ceilalți favoriți. Van der Poel, un specialist în sprinturi, a rămas calm și l-a urmărit îndeaproape, în timp ce Ganna încerca să mențină ritmul, dar fără succes.
După urcarea Poggio, cei trei au intrat în coborârea rapidă, care le-a permis să se regrupeze în drumul către San Remo. Van der Poel a demonstrat un control impecabil și a ales momentul potrivit pentru a lansa un sprint fulgerător pe Via Roma, în fața unei mulțimi imense de fani.
Câștigătorul – Mathieu van der Poel
În final, Van der Poel a câștigat pentru a doua oară Milano-San Remo, dovedindu-și încă o dată calitățile remarcabile de sprinter și tactician. A fost o victorie binemeritată, deoarece el a reușit să își păstreze energia pentru final, având o viteză superioară în ultimele sute de metri. Podiumul a fost completat de Filippo Ganna, care a terminat pe locul doi, iar Tadej Pogacar, în ciuda unui atac deosebit pe Poggio, a fost nevoit să se mulțumească cu locul trei. Este al treilea an consecutiv in care echipa Alpecin-Deceuninck reuseste sa castige clasica Milano – San Remo.
Strategii și momente cheie
Strategia celor mai buni cicliști a fost clară: atacurile agresive au fost esențiale, dar, în același timp, trebuie să ai energie pentru finalul rapid. Van der Poel a ales să nu irosească forțele pe urcări și a urmărit cu atenție fiecare mișcare a lui Pogacar și a celorlalți favoriți. În schimb, Pogacar a încercat să frâneze cursa și să forțeze prin atacuri la urcare, dar nu a reușit să încheie cu succes. Momentul decisiv a fost sprintul final, unde Van der Poel a demonstrat din nou de ce este unul dintre cei mai buni rutieri din lume.
O ediție istorică
Această victorie a lui Van der Poel a fost cu adevărat istorică, având în vedere calitatea competiției și contextul în care a fost obținută. Este a doua sa victorie în Milano-San Remo, după succesul din 2023, și adaugă un alt trofeu prestigios la palmaresul său deja impresionant. Cursa din 2025 a adus, de asemenea, o demonstrație a evoluției ciclismului de clasice, cu atacuri strategice și finaluri spectaculoase.
Pentru mulți, aceasta a fost o cursă care a demonstrat cât de greu este să înfrunți combinația de distanță lungă, urcări dificile și finaluri rapide. Van der Poel a dovedit că poate domina toate aspectele cursei și, cu această victorie, va rămâne unul dintre cei mai respectați cicliști ai momentului.
Cursa Milano-San Remo, cunoscută și sub denumirea de „La Classicissima”, este una dintre cele mai prestigioase competiții de ciclism de o zi din lume. Cu o tradiție ce datează din 1907, această cursă anuală acoperă o distanță de aproximativ 289 km, de la Milano la San Remo, și marchează debutul sezonului clasicelor de primăvară.
Istoria cursei
Prima ediție a Milano-San Remo a avut loc pe 14 aprilie 1907, fiind câștigată de francezul Lucien Petit-Breton. De-a lungul decadelor, cursa a evoluat, devenind un test suprem pentru cicliștii de clasă mondială. În anii ’20 și ’30, italieni precum Costante Girardengo și Alfredo Binda au dominat competiția, stabilind standarde înalte pentru performanță. După al Doilea Război Mondial, rivalitatea dintre Gino Bartali și Fausto Coppi a adus și mai multă faimă cursei, fiecare având multiple victorii. În 1960, a fost introdusă ascensiunea Poggio, o provocare suplimentară pentru cicliști, care a influențat strategia și rezultatul final al cursei.
Un alt moment remarcabil a fost în 1965, când traseul a fost modificat pentru a include ascensiunea Col de Melogno, mutând astfel startul la Certosa di Pavia. Cu toate acestea, această schimbare nu a fost repetată în edițiile ulterioare. În 1966, belgianul Eddy Merckx a câștigat prima sa ediție a cursei, începând o perioadă de dominație, obținând un record de șapte victorii în Milano-San Remo.
Castigatorii Milano – San Remo
-
2024 – Jasper Philipsen (Belgia) – Alpecin-Deceuninck
-
2023 – Mathieu Van der Poel (Olanda) – Alpecin-Deceuninck
-
2022 – Matej Mohoric (Slovenia) – Team Bahrain Victorious
-
2021 – Jasper Stuyven (Belgia) – Trek-Segafredo
-
2020 – Wout Van Aert (Belgia) – Team Jumbo-Visma
-
2019 – Julian Alaphilippe (Franța) – Deceuninck-Quick Step
-
2018 – Vincenzo Nibali (Italia) – Bahrain-Merida
-
2017 – Michał Kwiatkowski (Polonia) – Team Sky
-
2016 – Arnaud Démare (Franța) – FDJ
-
2015 – John Degenkolb (Germania) – Team Giant-Alpecin
-
2014 – Alexander Kristoff (Norvegia) – Katusha
-
2013 – Gerald Ciolek (Africa de Sud) – MTN-Qhubeka
-
2012 – Simon Gerrans (Australia) – Orica GreenEdge
-
2011 – Matthew Goss (Australia) – HTC-Highroad
-
2010 – Óscar Freire Gomez (Spania) – Rabobank
-
2009 – Mark Cavendish (Regatul Unit) – Team Columbia-HTC
-
2008 – Fabian Cancellara (Elveția) – Team CSC
-
2007 – Óscar Freire Gomez (Spania) – Rabobank
-
2006 – Filippo Pozzato (Italia) – Quick Step-Innergetic
-
2005 – Alessandro Petacchi (Italia) – Fassa Bortolo
