Putin și Netanyahu: Ce spun candidații din turul II despre posibile vizite în România în contextul mandatelor de arestare internațională
În cadrul primei dezbateri televizate organizate joi seară de Euronews, cei doi candidați calificați în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România și-au exprimat pozițiile referitoare la eventuale vizite ale liderilor Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu, ambii vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI). Deși ambii candidați sunt de acord că președintele Rusiei nu ar fi binevenit, opiniile lor diferă în cazul premierului israelian.
Întrebat ce ar face în cazul unei posibile vizite a lui Vladimir Putin în România, Nicușor Dan a fost categoric:
„Lucrul ăsta nu se va întâmpla niciodată. Relațiile diplomatice internaționale nu se fac în felul ăsta. Nu se va întâmpla niciodată ca președintele Putin să vină în România cât timp există mandatul de arestare”, a afirmat el.
Referindu-se și la situația premierului israelian Benjamin Netanyahu, Nicușor Dan a adoptat o poziție similară, dar nu a precizat clar dacă ar susține o eventuală arestare:
„Trebuie să avem o relație normală cu Israelul și legat dacă întrebarea este despre premierul Netanyahu și decizia Curții Penale, nu, răspunsul e același. Nu se va întâmpla niciodată cât există această decizie ca premierul Netanyahu să vină în România”.
De cealaltă parte, candidatul AUR, George Simion, a susținut o abordare diferită, susținând că deși Putin trebuie tras la răspundere, Netanyahu nu ar trebui tratat la fel:
„Sigur că Vladimir Putin trebuie să fie arestat pentru crime de război, dar mă despart de contracandidatul meu când el afirmă că și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar trebui arestat și nu are ce căuta în România. (…) Așa cum Donald Trump l-a primit și alte state europene, și vizita premierului Netanyahu la București și la Tel Aviv va fi posibilă”.
Într-adevăr, Benjamin Netanyahu a fost primit de două ori la Casa Albă de fostul președinte american Donald Trump și, recent, de premierul ungar Viktor Orban, în martie. România, care a stabilit relații diplomatice continue cu Israelul încă din 1948, menține parteneriate strategice cu Tel Aviv în domenii precum securitatea, tehnologia, sănătatea și educația.
Totuși, emiterea mandatului de arestare de către CPI pe numele lui Netanyahu a stârnit controverse. Unii analiști consideră că instanța internațională și-ar fi depășit atribuțiile. Hari Bucur Marcu, analist de politică externă, subliniază că această situație impune o poziție clară din partea României:
„Cei doi candidați ar fi trebuit să discute care e politica de stat a statului român față de Tribunalul Internațional Penal, dacă recunoaștem acest tribunal. Iar dacă îl recunoaștem, ok, atunci discuția ar fi dacă într-un caz sau altul, acum în cazul Netanyahu, acest tribunal nu și-a depășit competențele aducând acuzații grave unui șef de stat, de guvern, respectiv Netanyahu. Asta în condițiile în care ei nu aveau niciun fel de probă de pe teren, pentru că n-a putut intra pe teren niciun procuror al Tribunalului Internațional Penal ca să constate acuzațiile care i se aduc lui Netanyahu. Adică, tu Tribunalul Internațional ai emis un ordin de arestare pe ce considerent? Doar pe baza afirmațiilor celor de la Hamas? Corect ar fi fost ca cei doi candidați să fi spus că politica de stat pe care o vor avea față de această speță este de recunoaștere a dreptului Israelului la existență, de recunoaștere a dreptului Israelului de a răspunde la agresiunea la care a fost supus pe 7 octombrie 2023 și că nu se pot pronunța asupra modului în care s-a desfășurat acolo operația militară, pentru că nu există date concrete de acolo”.
