Cariera și activitate publică a lui Călin Georgescu
Călin Georgescu este de profesie inginer agronom, cu doctorat în pedologie, și s-a remarcat inițial ca expert în dezvoltare durabilă. În anii ’90 a ocupat poziții tehnice și consultative în instituții de mediu – de exemplu, a fost consilier al ministrului Mediului și secretar general în Ministerul Mediului. A coordonat elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României (versiunile 1999 și 2008) sub egida Guvernului. Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, inițial un proiect al ONU (PNUD) în România. La nivel internațional, a fost raportor special al ONU pe tema deșeurilor toxice și drepturile omului (2010–2012). Ulterior, a condus Centrul European de Sprijin al Clubului de la Roma (Winterthur) și a fost secretar general al “United Nations Global Sustainable Index Institute” (2015–2016). De-a lungul timpului, numele său a fost vehiculat de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru – a fost propus neoficial în 2011 și 2015 de cercuri din societatea civilă, iar în 2021 de partidul AUR – însă nu a ocupat niciodată această funcție.
Unele titulaturi din CV-ul lui Georgescu s-au dovedit a fi exagerate sau înșelătoare. Investigații din presa recentă au arătat că UN Global Sustainable Index Institute (UNGSII), unde el a fost director, este o fundație privată înființată în 2014, fără legătură directă cu Organizația Națiunilor Unite (doar susține inițiative ONU și folosește numele). Adresa acelui institut nu era la sediul ONU din Geneva, cum sugera CV-ul său, ci într-un orășel din Elveția. De asemenea, Georgescu nu a fost membru plin al prestigiosului Club de la Roma, ci doar al unei asociații “Prietenii Clubului de la Roma” din România. Organizația originală confirmă că singurii români membri ai Clubului de la Roma au fost Mircea Malița și Mugur Isărescu, nu și Călin Georgescu. Astfel de discrepanțe au dus la acuzații în presă că și-ar fi „construit o biografie” mai impresionantă decât realitatea, deși bazele carierei sale (experiența în politici de mediu și dezvoltare durabilă) rămân fapte documentate.
Imagine publică și percepții
În spațiul public din România, Călin Georgescu a fost promovat de anumite grupuri drept un „tehnocrat patriot” capabil să redreseze țara. Figuri naționaliste precum Dan Puric l-au prezentat ca pe un om incoruptibil, singurul cu o viziune de dezvoltare pe termen lung pentru România. În 2015, Puric declara: „E singurul om care are o strategie de dezvoltare… E un spirit cinstit, incoruptibil”, propunându-l drept prim-ministru. Propaganda pro-Kremlin l-a elogiat și ea: un editorial Sputnik din 2016 îl descria pe Georgescu drept „cel mai mare expert în dezvoltare din totți câți există în lume… un diplomat de talie mondială… un strateg absolut”. Georgescu însuși a alimentat această aură mesianică – într-un apel al unei organizații civice obscure, el spunea că e gata să “călăuzească poporul român către libertate. Folosiți-mă!”. Aceste narațiuni au creat mitul lui Călin Georgescu ca „om providențial”, un outsider necompromis de clasa politică, cu soluții miraculoase pentru țară.
Pe de altă parte, majoritatea vocilor din mainstream și societatea civilă îl privesc cu suspiciune sau dezaprobare. Datorită retoricii sale naționaliste radicale și a alunecărilor spre teorii ale conspirației, Georgescu este adesea etichetat drept exponent al extremei drepte. De pildă, Reuters îl descria drept un politician „hard-right” (de extremă dreapta) și „outsider” anti-sistem, critic la adresa NATO și a sprijinului pentru Ucraina. Politico îl numea „pro-Russia… firebrand” (un aprig pro-rus) și un sceptic al alianțelor occidentale. Inclusiv fostul președinte Traian Băsescu l-a numit direct „șarlatan” în decembrie 2024, acuzându-l că și-a „confecționat efectiv o biografie”. Organizațiile de monitorizare a extremismului și antisemitismului au reacționat dur la declarațiile sale (vezi mai jos), catalogând partidul AUR condus de el drept „grupare extremistă și antisemită” angajată în „eroizarea liderilor fasciști”. Așadar, percepția publică este profund polarizată: pentru admiratori, Georgescu este un patriot vizionar nedreptățit de „sistem”, în timp ce pentru alții este un demagog periculos, cu discurs conspirativ și simpatii extremiste.
Declarații și poziții publice
Călin Georgescu s-a făcut remarcat prin declarații anti-sistem și național-suveraniste. El critică frecvent clasa politică post-decembristă, acuzând-o că a „mistificat istoria” și că a guvernat în interes propriu sau al străinilor. Pe plan extern, Georgescu promovează ideea de neutralitate activă a României. S-a arătat constant rezervat față de Occident: deși afirmă că „e foarte bine că suntem în NATO și UE”, subliniază că România trebuie să folosească aceste alianțe strict „în interesul național profund”. Practic, mesajul său este „România pe primul loc”.
În repetate rânduri a pus sub semnul întrebării angajamentele de securitate ale țării. În 2021 a stârnit controverse afirmând că scutul antirachetă NATO de la Deveselu este „o rușine a diplomației” și sugerând că, în caz de conflict, Alianța Nord-Atlantică nu ne va apăra cu adevărat: „NATO nu va proteja niciun membru dacă va fi atacat de Rusia”. De asemenea, Georgescu pledează pentru dialog cu Moscova și stoparea implicării României în sprijinul Ucrainei. În campania prezidențială din 2024, a promis să oprească tranzitul de cereale ucrainene prin România și orice ajutor militar către Kiev, insistând că războiul de la graniță trebuie oprit imediat prin negocieri. Acest discurs „pacifist” pro-neutralitate – asemănător poziției lui Viktor Orbán sau a lui Donald Trump – a prins rădăcini la o parte din publicul român, obosit de război: „Pacea trebuie să domine… toți avem nevoie unii de alții”, a spus el, sugerând că România nu ar trebui să provoace Rusia.
În concluzie, figura lui Călin Georgescu este una profund controversată, oscilând între imaginea unui tehnocrat suveranist și percepția unui exponent al extremei drepte, cu discurs populist și teorii conspirative.
Citeste si: Limba Rusă va Fi Predată în Liceele Militare din România
